La adresa fostului primar al comunei Săcălaz, Ilie Todașcă, există numeroase legende despre faptele acestuia. În ciuda zvonurilor, acuzelor și a dosarelor penale, ex-primarul Săcălazului a scăpat basma curată de fiecare dată. Fie că faptele s-au prescris, fie că n-au existat probe, Todașcă a rămas nevinovat.
Ex-primarul Ilie Todașcă a făcut obiectul unor dosare penale printre care și unul care a fost clasat la jumătatea anului 2018. Asta după ce Dumitru Bratosin, coacționar și administrator al unei societăți comerciale, a făcut un denunț. În ianuarie 2016, omul de afaceri s-a plâns autorităților de o faptă petrecută în anul 2006, adică după 10 (zece) ani de la săvârșirea pretinselor fapte.
Omul de afaceri a sesizat instituțiile statului ”cu privire la comiterea infracțiunilor de luare de mită, abuz în serviciu, trafic de influență, cumpărare de influență, înșelăciune”.
Presupusa mită de 5000 de euro
În denunțul penal, omul de afaceri a susținut că, în anul 2006, ”a aflat că, pe raza comunei Săcălaz, se concesionează terenuri în zona industrială”. Administratorul societății susținea că ”a luat legătura cu primarul comunei Săcălaz, numitul Todașcă Ilie, căruia i-a remis cu titlu de mită suma de 5000 euro”, pentru ca societatea sa ”să obțină o suprafață de teren în concesiune, în condițiile în care toate parcelele de teren aprobate spre a fi concesionate fuseseră deja atribuite altor societăți”.
Licitația trucată
În denunțul său, omul de afaceri susținea că pentru a intra în posesia terenului s-ar fi făcut o licitație trucată. ”La Primăria Săcălaz a avut loc o licitație trucată, licitație prin care a câștigat o suprafață de teren de 15.989 mp în concesiune, ocazie cu care a fost întocmit în fals procesul-verbal de licitație publică deși administratorul nu participase la licitație, nu întocmise caiet de sarcini și nu îndeplinise nici celelalte condiții legale”, susținea omul de afaceri.
Pe acel teren, omul de afaceri ar fi trebuit să construiască o hală pentru servicii și birouri conform PUZ. Numai că, mai târziu, acesta a intenționat să renunțe la concesiunea terenului. Omul de afaceri susține, în denunț, că primarul Ilie Todașcă ”i-a propus o altă variantă, respectiv să nu renunțe la concesiune, promițându-i că îl va ajuta, deși nu îndeplinea condițiile legale, să devină proprietar al acelui teren”.
Consiliului Local Săcălaz, vot final
Numai că societatea putea intra în posesia terenului dacă cei din Consiliul Local Săcălaz emiteau o hotărâre prin care să aprobe vânzarea, fără licitație publică, a terenului concesionat. Doar că pentru a fi emisă această hotărâre, omul de afaceri ar fi trebuit să să fi realizat hala pe terenul ce-i fusese concesionat. Totodată, ar fi trebuit să fi investit ”cel puțin 30% din valoarea construcției” însă omul de afaceri ”nu realizase nici un fel de lucrare de construire pe terenul concesionat”.
Funcționarul care ”rezolva” problema
Omul de afaceri susținea, în denunțul său penal, că ”în urma discuției pe care a avut-o cu primarul Ilie Todașcă, a fost contactat, după câteva zile”, de un funcționar al Primăriei Săcălaz ”care i-a spus că ”a fost însărcinat de primarul Todașcă Ilie să-i rezolve problema cu terenul concesionat pentru a putea deveni proprietar al acestuia”.
Funcționarul Primăriei Săcălaz i-a spus omului de afaceri care sunt condițiile pentru a intra în legalitate, în speță: ”modificarea proiectului inițial și realizarea a cel puțin 30% din valoarea construcției”; ”găsirea unui diriginte de șantier care să semneze în fals cu privire la faptul că a fost edificată cel puțin 30% din valoarea construcției”; ”evaluarea terenului”; ”intabularea construcției/a echivalentului de 30% din valoarea întregii construcții”; ”introducerea în ședința Consiliului Local pentru aprobarea vânzării terenului concesionat”.
Pretinsa schemă ilegală
Omul de afaceri mai spunea că ”în vederea realizării acestor cerințe, la recomandarea primarului Todașcă” și a funcționarului public, a apelat la o societate ce trebuia să facă modificarea necesară. Mai exact, pentru a fi acoperiți în hârtii, trebuia ca la proiectul inițial să mai fie adăugată o ”casă poartă și platformă balastată, modificare ce era necesară pentru a putea fi îndeplinită condiția de realizare a cel puțin 30% din valoarea construcției”.
Ulterior, funcționarul public al Primăriei Săcălaz a contactat un diriginte de șantier care ”a semnat în fals documentele de construire (…) deși în realitate nu construise nimic pe terenul concesionat”. Pentru acest ”serviciu”, omul de afaceri susținea că plătise suma de 650 euro cu titlu de ”taxe și mită”.
Favorurile plătite ca și ”mită, taxe, onorariu”
În circuit a intrat și evaluatorul care avea rolul de a face ”ca prețul terenului să fie cât mai mic”. În schimbul acestui favor, omul de afaceri pretindea că i-ar fi plătit cu titlu de ”mită și onorariu” suma de 1500 euro.
Ulterior, prin intermediul unui alt funcționar public din cadrul Primăriei Săcălaz care ”avea anumite cunoștințe la OCPI Timiș” s-a reușit intabularea construcției ”într-un termen foarte scurt”. Astfel, în Cartea Funciară era menționat ”construcție edificată” chiar dacă aceasta nu exista în realitate. Pentru acest favor, omul de afaceri ar mai fi scos din buzunar 500 euro ”mită și taxe”.
Vânzare fără licitație la preț de 5 euro/mp
Cu toate documentele la dosar, Consiliul Local Săcălaz a aprobat, în februarie 2008, vânzarea, fără licitație publică a celor 15.985 mp de teren. Prețul de vânzare a fost de 5 (cinci) euro/mp plus TVA, echivalent 29.0831 lei, conform raportului de evaluare.
NUP, NUP, NUP
Anchetatorii au stabilit că pretinsa faptă de mită, imputată primarului Ilie Todașcă, a mai făcut obiectul altui dosar ce s-a soluționat cu neînceperea urmării penale. Cât privește suspiciunea de săvârșire a infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, fals intelectual și uz de fals în legătură cu concesionarea terenului din cursul anului 2006, cauza a fost clasată deoarece ”s-a împlinit termenul de prescripție al răspunderii penale pentru faptele sesizate”. Cu alte cuvinte, a trecut prea mult de la săvârșirea faptei penale, situație în care legea înlătură răspunderea penală.
În privința pretinselor sume de bani ce au fost date ca mită celorlalte persoane ce au făcut parte din circuitul pretins infracțional, s-a dispus clasarea cauzei. S-a stabilit că omul de afaceri ”nu a indicat nici un mijloc de probă din care să rezulte comiterea unor astfel de fapte de către persoanele indicate de acesta, iar din probatoriul administrat în cauză nu a rezultat, de asemenea, nici un indiciu că astfel de fapte ar fi fost comise”.
În concluzie, s-a mai stabilit că ”având în vedere și data comiterii presupuselor fapte precum și imposibilitatea obiectivă a organelor de urmărire penală de a proba săvârșirea acestora, se constată incidența cazului care împiedică punerea în mișcare a acțiunii penale”.
