Viața este, de cele mai multe ori, imprevizibilă. Azi ești un om care duce o viață decentă într-o casă normală iar apoi ajungi să stai într-o baracă. Uneori, viața pare că-și bate joc de noi, alteori, noi suntem cei care ne batem joc de viață. Destinul este însă de neprevăzut și uneori de neimaginat. Nici Ioan Corbu nu și-a imaginat vreodată că va ajunge să locuiască într-un container, fără apă, fără energie electrică, fără televizor, spălându-se la o vană de plastic, din aia în care se face baie bebelușilor.
Cu toate astea, bărbatul nu se plânge și se declară mulțumit de ceea ce are. În sărăcia lui, viața continuă să aibă sens alături de femeia pe care o iubește. A trecut prin multe iar necazurile i-au albit părul. Cu toate astea, mulțumește Celui de Sus pentru sprijinul oferit în schimbul credinței. Abia acum a înțeles că, în viață, trebuie să iei deciziile corecte pentru că altfel vei ajunge să plătești pentru deciziile greșite.
